Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - octombrie 2023, un deficit de 18,340 miliarde de euro, cu 20,16% mai mic comparativ cu cel de 22,971 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2022, anunță Banca Națională a României.
Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.
Împrumuturile record ale statului din ianuarie urcă datoria publică în jurul pragului de 700 de miliarde de lei, posibil chiar ușor peste acest nivel, relevă datele analizate de Profit.ro. În ultimii ani, statul a împrumutat sume mari pentru a-și acoperi deficitul bugetar (diferența dintre venituri și cheltuieli), iar datoria publică a urcat de peste două ori comparativ cu anul 2018, când se situa la 330,5 miliarde de lei. Guvernul a început 2023 cu împrumuturi record, de peste 55 de miliarde de lei.
Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, a finalizat operațiunea de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante, cu o valoare totală de 147 milioane euro, acesta fiind ultimul pas din planul grupului cipriot de a iesi de pe piata din Romania.
Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 600 de miliarde de lei în luna aprilie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul Finanțelor. Creșterea datoriei publice vine în contextul în care Guvernul a împrumutat în ultimii ani sume mari de bani pentru a finanța deficitul bugetar. Astfel, la final de aprilie, autoritățile înregistrau o datorie publică de 602,9 miliarde lei, 49,2% din PIB. Recent, Finanțele au revizuit îndatorarea anunțată pentru luna martie, de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4%, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, relevă date analizate de Profit.ro.
Îndatorarea statului pentru luna martie a fost revizuită de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4% de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Anterior, când îndatorarea de 594 miliarde lei a fost anunțată la 50,3% din PIB, PIB nominal față de care se calcula era de 1.182,92 miliarde lei. Acum, în urma revizuirii PIB nominal la 1.226 miliarde de lei de către INS, datoria de 594 miliarde lei reprezintă 48,4%. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie.
Recuperatorul de credite cu acționariat ceh APS România a achiziționat un nou portofoliu de credite neperformante, acum cu o valoare totală de 147 milioane euro, legate de Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, relevă date analizate de Profit.ro.
Recuperatorul de credite cu acționariat ceh APS România a achiziționat un nou portofoliu de credite neperformante, acum cu o valoare totală de 147 milioane euro, legate de Bank of Cyprus, bancă cipriotă care și-a lichidat operațiunile din România, relevă date analizate de Profit.ro.
Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.
Ministerul Finanțelor estimează că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit celor mai recente date, disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% la început de an, posibil doar temporar, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.
Proprietarul recuperatorului ceh de credite APS, cu operațiuni în România, Martin Machoň, își vinde acțiunile la clubul de fotbal Rapid București, reprezentând un pachet de 49% către .Victor Angelescu care va deveni astfel proprietarul majoritar al clubului.
Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.
Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.
Datoria publică a statului a crescut în luna iulie cu 19,3 miliarde de lei, de la 526,05 miliarde de lei la finalul lunii iunie la 545,34 miliarde lei, dar s-a menținut sub pragul de 50% din PIB, în condițiile în care PIB nominal, față de care se calculează îndatorarea statului, a fost majorat de la 1.062,5 miliarde lei la 1.105,7 miliarde lei. Îndatorarea statului a coborât ușor, în pofida datoriilor mari acumulate în iulie, la 49,3% din PIB.
Îndatorarea se va situa la final de an la 49,1-49,2% din PIB, potrivit ministrului Finantelor, Dan Vilceanu.
Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care și datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă și în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la circa 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, și face planuri pentru noi cheltuieli, cum ar fi Programul Național de Investiții Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028.
Datoria statului, calculată ca pondere în PIB, va crește anul acesta la 46,2%, comparativ cu 35,2% anul trecut, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Avansul de 11 puncte procentuale este sub media UE, prognozată să urce cu 15,7 puncte procentuale. Situația șubredă a finanțelor statului român ar urma să se vadă, însă, anul următor, când îndatorarea statului va continua să crească, într-un ritm accelerat care nu ar mai fi întâlnit la niciun alt stat UE. Pentru cele mai multe dintre țările membre, datoria ca pondere în PIB ar urma să scadă, să stagneze sau să urce ușor. Calculat per capita, rezultă că datoria totală a statului crește anul acesta la 5.027 de euro în numele fiecărui român, față de 4.023 de euro anul trecut și 2.933 de euro în anul 2014. Cu împrumuturile pe care Comisia estimează că statul le va lua în 2021, datoria ce revine fiecărui român va ajunge la 6.341 de euro.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, a declarat că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru a amintit de o decizie a CCR din anul 2010, potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.
Există încă o posibilitate ca deficitul bugetar al României să se situeze doar cu puțin peste 3% din PIB până la sfârșitul anului 2019 (și, prin urmare, să fie evitată procedura de deficit excesiv), dar acest lucru ar necesita ajustări ad-hoc, ceea ce nu va reprezenta îmbunătățiri structurale, susține Agenția de rating Fitch, care a reconfirmat atât calificativul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală, cât și perspectiva stabilă.
România a avut, în 2018, al doilea mare nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană, de 3% din PIB, arată datele biroului european de statistică, Eurostat.
Datoria publică a României în valoare nominală, calculată conform metodologiei UE, a crescut de la aderare și până la finele anului trecut de 4,6 ori, al doilea cel mai rapid ritm din UE, după Estonia, unde datoria s-a majorat de 5,9 ori în acest interval. Calculată ca procentaj din PIB, așa cum preferă politicienii care se află pe moment la guvernare, nivelul datoriei publice, de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%). În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.
Datoria publică a României a crescut în ianuarie-martie, față de finalul anului trecut, cu 1,25 miliarde euro, la 34,79 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, anticipează că România va ieși din nou pe piețele internaționale în prima jumătate a anului viitor, căutând să atragă circa 1,2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri, înainte ca un împrumut de 1,5 miliarde de euro să ajungă la scadență.